Mi-e dor de-o promenadã pe alei,
Sã-mi umplu gândul cu parfum de tei;
Din chioşcul vechi ascuns sub crengi umbrinde
S-acult un zvon duios ce mã cuprinde
Şi-mi poartã nostalgia în balans
Cu prietenul Ivanovici în vals.
Plutind pe ritmul cald de un, doi, trei,
Sã uit cã au trecut toţi anii mei.
La tâmple-mi ninge floare de argint...
Rãmân pe loc şi-ascult ca în colind...
Cum sã mai cred în vremea ce mai este?
Vreau sã-nfloresc ca mãrul din poveste,
Sã simt din nou izvor de viaţã nouã,
S-aştept timid în braţele-amândouã
Sã-mi vinã ca atunci, pe sub castani,
Doi ochi frumoşi de şaisprezece ani.
Din vol. BRÄ‚ILA - POVESTE DE DOR
septembrie 2013
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Poezia ta e ca un cânt pe corzile sufletului meu. O, tempora !
