M-aş tãvãli prin lanuri
Sã-mi râdã grâu în plete,
Sã mi le aureascã
Ca-n anii de demult...
Sau m-aş culca pe plauri
Un val sã mã desfete,
Din unde sã mã nascã,
Strãfundul sã-l ascult…
Ori poate în livada,
Ce-a înflorit deodatã
M-aş prinde pe o floare
Legatã-n lanţ de iarbã
Şi mi-aş chema plãmada
Prin zorii ce se-aratã
Sã urc pe-un fir de soare
La cerul ce mã-ntreabã.
Şi-aş învãţa atunci
Sã fac din nor, senin,
Din jalea ce mã-ngânã
Aş face o iubire
Şi-o-aş purta prin lunci
Spre zilele ce vin,
Albe petale-n mânã
Sã port ca amintire.
Lucia Pãtraşcu