Autor:	cristi ( c.risti ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Eu am vãzut şi oameni fericiţi

Într-o tãcere fireascã adânc cufundat, ţi-am sculptat câteva fire de iarbã. În ultima noapte de dragoste ai strigat acuzându-mã de blat. Undeva în interiorul sufletului meu, era o simplã magazie...o neagrã debara cu gânduri, vise multe şi mucegãite, un spaţiu prins adânc de umezealã miros de fum în gesturi amorţite totu-i legat într-un blestem, nãpastã, deranj total în magazia viselor oprite! Eu stiu?! Poate ar fi mai bunã o femeie?! O femeie genetic altruistã, cameristã, un gen de...farmacistã optimistã ori poate doar legat şi biciuit o datã-n zi sã-mi dea doar biscuiţi sincer... eu am vãzut şi oameni fericiţi.

Nr	Comentarii	Comentatori
1.	Angel...aşa e cum spui tu...iar zâmbetul îl consider foarte important cel puţin pentru mine. Mulţumesc pentru cuvinte prea frumoase!	c.risti
2.	Elianas, mulţumesc de popas şi de semnul de lecturã lãsat.	c.risti
3.	Elma, mulţumesc cã treci pe la mine şi mai gãseşti câte ceva ce-ţi place...data viitoare o sã pun de un ceai (virtual)	c.risti
4.	:) ai o imaginatie..., reusesti sa aduci zambetul in sufletul omului prin comparatiile din poem, mi-a placut, mereu e nevoie de o femeie pentru a forma un intreg in orice iti propui :)	Angel
5.	Imi plòace profunzimea,metaforismul stilului tau	elianas
6.	"intr-o tacere fireasca"te-am citit intrebandu-ma:la ce-ar mai fi buna o femeie? frumos!	Elma

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]