Pãi în braţele tale fiind
îmbrãţişându-te,
mi-ar pãrea cã respir prea tare
şi mi-aş opri respiraţia.
Poate mâinile mele te-ar deranja
atunci le-aş lega, pe trupul tãu.
Dacã clipind, atingerea genelor ţi-ar fi rea
atunci le-aş opri
ţinând ochii deschişi
sã te pot vedea.
Mã bucur cã nu ştii ce fac
gândurile mele cu tine chiar acum:
prostioare drãguţe legatã la ochi
şi forţându-te sã mã simţi
lovindu-te cu sãruturi de fulgi încãlziţi
dintr-o carte de colorat mai veche
în care-au fost sistate toate anotimpurile
dar a rãmas valabil şi subvenţionat
sezonul de vânãtoare.