Sã mã pierd în cãrţi şi vise
Şi în lanuri lungi, pustii,
Ori în mii de uşi deschise
Ori în gânduri cu stafii.
Sã vãd tot ce mi s-aratã,
Şi prin beciuri sã cobor,
Sã beau apa ce mi-e datã
Şi sã râd încetişor.
Ca apoi, de timp pierdut,
Prin livezi sã rãtãcesc
Dupã punctul de-nceput,
Punctul calmului ceresc
Şi cu lumina-mi în priviri
Sã mã mir, sã mã jelesc:
Cum de v-am pierdut, trãiri,
Şi pe tine, calm ceresc?
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Å¢i-am citit cu interes toate poeziile. Încep prin a-ţi ura ''Bun venit'' în oaza aceasta a harului şi de ce nu, a prieteniei.
Am descoperit în versurile tale linişte şi nelinişte, crez şi îndoialã, sensibilitate şi uneori vehemenţã dar şi multã dãruire.