Cu pasi inceti spre infinit ramai uimit de
frumusetea lor, maretia stelelor,inmarmurit
privesti spre cerul feeric de imbietor.E
imposibil sa refuzi tragica nemurire.
Calatorind prin infinit,un singur loc e mai
iubit.Pamantul?,nu ci stelele ce-l
locuiesc.E atat de trist sa vezi cum mai
maret ca tine, e sufletul ce multi il
patimesc.Onebuloasa de impliniri,la ce folos
ca sunt nemuritor cand nemurirea piere in
fata lor.
