Mereu ne umplem clipe incolore
cu magice pasteluri asezate,
mereu ne umplem timpul c-o traire
pictand in zidurile vietii
tablouri ce vor fi candva uitate.
Si visele se-agata de un zambet
intelegand la vreme rostul lor,
si din tristeti mai picur-al meu sange
prin dragoste si ras amestecandu-se usor.
Voi pune piatra langa piatra-n al meu suflet
si voi zidi o vraja din cenusa aruncata
peste clipe, si din tablourile sortii
voi face vernisaj candva, in asta viata.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Dragã Liliana, la tine ori e alba, ori e neagrã! Îmi pare rãu cã tu nu vezi nuanţe, poezia nu reprezintã o singura trãire ci o avalanşã! Depinde de fiecare cât de deschis este.
