aş vrea sã mã trezesc şi eu normal, ca toatã lumea,
dar nu, eu mã scol
şi tu femeie nu eşti lângã mine sã m-adormi,
legãnat între picioarele tale,
pânã mã ia ameţeala,
sã semãn între sânii tãi tot ce-am visat azi noapte alunecând în somn
împlineascã-mi-se dimineaţa,
sã mã trezesc şi eu normal, ca toatã lumea,
apoi, sã mã scoli tu,
sã ne frecãm unul de peretii celuilalt,
pânã o sã ne cadã tencuiala
de pe tavane.
titlul poemului este ...hm ..l-as traduce, dar il savurez.Indraznet versul tau ciob_de_stea asta de fapt da farmec poemelor tale, incisivitatea si lipsa perdelei, mi-a placut...mult :)