dacã printre voi
se aflã o singurã femeie
una singurã
cu inima descheiatã
pânã la ultimul nasture de prea cald
sã vinã la mine
sã-i iau temperatura cu mâna
şi toate durerile de cap
de sâni
de vis neîmplinit
le voi lua pe toate eu
asupra mea
sã stea ca un înger gol
dezbrãcatã de aripi
aruncate neglijent la marginea patului
accesorii inutile zborului pe timp de noapte
în doi.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
multumesc Amena!!! (s-omparta cu mine, pana la ultima lacrima, zvagnire, suflare...)
Doamne ce poate face caldura asta...te dezbraca pana si de aripi si...iese un poem minunat, indraznet asa cum te stiu ca scrii, felicitari ciob de stea;)