Frumoasã eşti precum iubirea
Coboarã razele din cer
Ce-ţi împletesc din noapte firea
De puritate şi mister .
Eşti ca tumultul unei ape
Ce cade fragedã din munţi
Lãsând cascadele-i sã sape
În malul grelei mele frunţi ….
O plãsmuire-a închipuirii
De tot ce poate fi sublim
Nu te dorea decât iubirii
Ce mi-a ursit-o prin destin .
Eşti o minune fãrã seamãn
Ca un potop de flori în mai
Ce cade des din ramul reavãn
Când briza buzelor mi-o dai .
Parfumul cald ce se-nfiripã
Din pãrul tãu rebel şi blând
Pe umerii cei strânşi de-o clipã
Sub geana-mi deasã tremurând ,
M-adoarme-n nopţi pustii şi lungi
Când dorul tãu mã istoveşte
Şi las tristeţea sã-mi alungi
Din visul meu, ce mã sfârşeşte .
Eşti o iubire nebuneascã
Din trupul meu de suferinţã
Şi dãruire nefireascã
De agonie şi credinţã .
Eşti mai frumoasã ca o floare ,
Eşti mai frumoasã ca un vis ,
Eşti tot ce am, …
… eşti o candoare
Ce-n vorbe e de nedescris .