Mulţumesc TV Cinemaraton pentru facilitatea oferitã!
Sã încep cu dicţia actorilor din rolurile principale, care lasã de dorit atunci când personajele se ceartã. Dacã nu au avut bani de mai multe duble pentru remedierea acestei probleme, ar fi fost mai simplu sã facã o subtitrare în limba românã, sã înţelegem şi noi, mai ales cã în unele scene muzica acoperã glasurile actorilor. În schimb vocea Marucãi este încântãtoare atunci când mediteazã cu glas tare (suspectez cã a fost folositã altã actriţã).
Fiind un film fãcut dintr-un buget particular, probabil cã distribuţia s-a fãcut în funcţie de preferinţele donatorilor. Mi se pãrea mai potrivit pentru rolul lui Enescu, soldatul cãruia maestrul i-a cântat. Nae Ionescu arãta mai bine în film decât Enescu… realitatea era pe dos – mã refer doar la chipurile lor; nu pun la îndoialã carisma filozofului! Nu m-a încântat nici freza lui Enescu… se putea lucra şi la culoarea pãrului. Cu stiliştii din ziua de azi cred cã se puteau face mai multe!
Bine interpretatã bãtrâneţea lui Enescu cu toate cã în scena finalã, ce trebuia sã ne inducã ideea cã este mort, se vedea cum respirã (prin mişcarea plãmânilor). Ar fi trebuit sã reducã progresiv cadrul spre cap şi mânã fãrã a mai arãta pieptul.
Trebuie sã apreciez unele interioare splendide!
Sper ca filmul sã prindã la tânãra generaţie mãcar prin scenele de dragoste, astfel poate se mai documenteazã, mai citesc… cu toate cã unele amãnunte din viaţa sentimentalã a lui Enescu nu l-ar avantaja.
Îi acuzãm pe comunişti cã au idealizat marii voievozi dar un film este artã nu realitate!
(mini criticã de film fãcutã de un ageamiu cârcotaş)
