Prinţul ţãrii noastre!
...
Ridicã-te din nou te rog,
Sau din cer coboarã,
Cu aripi mari, de inorog,
Pune-ţi poemele zãlog
Şi-ntoarce-aceastã ţarã!
...
Întoarce-o tu pe drumul ei
În matca ei cea bunã,
Drum pe care corifei,
Giganţi ce se trãgeau din zei
Ne-au dat limba românã!
...
Renaşte iarãşi între noi,
Prea singuri am rãmas,
Atât de singuri şi de goi,
Te rog, întoarce-te-napoi
În cel din urmã ceas!
...
Tu eşti luceafãrul din cer
Din cerul plin de astre,
Coboarã-n timpul efemer,
În ţara-n care toate pier,
Ca prinţ al ţãrii noastre!
