Opriţi vã rog planeta, cã eu aici cobor!
Nici nu ştim ce este mai grav în schimbarea comportamentelor omului modern: Impunerea, promovarea viciului murdar, a imoralitãţii, la nivel de normalitate general acceptatã, afişarea acestora sfidãtor şi obraznic, sau atentatele repetate la integritatea geneticã a omenirii, pentru a modifica genomul conform unor scopuri oculte şi deloc în folosul general? Cui slujesc toate aceste schimbãri radicale în demersul istoric al omenirii? Înrobirea omenirii s-a petrecut deja, consumerismul întru profitul ocultei malefice stãpânind de secole omenirea. Ce se mai vrea oare? Reducerea şeptelului? Aplicarea teoriei naţional socialistã cum cã inutilii sunt dezirabili şi trebuie eliminaţi? Sã se reducã omenirea la un numãr optim de bipezi docili şi sãnãtoşi genetic, apţi de muncã, fãrã prea multã minte, un fel de bioroboţi autonomi, capabili a se reproduce şi a folosi mediul dat pentru a-şi asigura cele trebuincioase menţinerii în viaţã într-o formã optimã pentru muncã?! Asta se vrea? Bãtrânii, handicapaţii, bolnavii irecuperabili, neputincioşii, la crematorii prin combinate de îngrãşãminte organice, pentru o ultimã utilitate publicã, sursã de materii necesare agriculturii? Iar copiii, pânã devin adulţi apţi de muncã, sursã de plãceri porcoase pentru stãpânii stãpâniţi de pofte mizerabile, îmbâcsiţi de vicii şi alienaţi de lux şi putere? Asta se vrea? Pãi dacã-i aşa, vorba aceea:â€opriţi vã rog planeta, cã eu aici coborâ€!
Opriţi vã rog planeta, cã eu aici cobor!
....
Sunt martorul unei lumi ce piere
Care-a fost ţinutã cu sânge de martiri,
Cu rugãciuni rostite-n mãnãstiri,
O lume ridicatã pe lacrimi şi durere!
...
O lume-a nedreptãţii şi a fãrãdelegii,
În care cei mai mulţi şi mai sãrmani,
Muncesc fãrã odihnã pentru câţiva bani
Şi flãmânzesc adesea sã ghiftuiascã regii!
...
De ce e rãu în lume, nu este un mister,
Lumea de Dumnezeu se tot îndepãrteazã
Iar de deasupra ei, neobosit vegheazã,
Ochiul ce nu se-nchide, ochiul lui Lucifer
Şarpe veninos ce-acum ne infecteazã!
...
Asta-i lumea-n care ne-am nãscut cu toţii,
Ce-ar trebui sã fie cãminul tuturor
Dar azi o stãpânesc lichelele şi hoţii,
Ea nu mai este-a noastrã, ci este lumea lor,
Opriţi vã rog planeta, cã eu aici cobor!
