Cercãtorii
...
Zic ãştia cum c-ai fi cam demodat,
Cã timpul tãu de mult este apus,
Şi neînţelegând ce-ai avut de spus,
Te-au pus într-o arhivã, la uitat!
...
Mai sunt unii ce cred cã de vorbesc
Despre tine şi neştiuta-ţi fire,
Par mai mari şi astfel îţi rãpesc
Un crâmpei din alba-ţi nemurire!
...
Alţii scriind, din stilu-ţi se inspirã,
Cercând astfel sã intre-ntre poeţi,
Dar se poartã exact ca acei beţi
Ce plâng cercând sã inspire milã!
...
Cearcã mulţi sã rupã o bucatã
Din focul sacru ce-a ars în viaţa ta,
Te demonteazã bucatã cu bucatã
Şi nu ştiu pe care dintre bucãţi sã ia!
...
Eşti prea greu pentru ei şi prea departe,
Doar cu cuvântul mai pot sã te atingã
Şi tot încearcã focul tãu sã stingã,
Uitând cã arzi şi dincolo de moarte!