Catrene
...
Îl ascult şi constat fãrã regrete
Cã are creier lisã, fãrã niciun rid
Lipsit de relief, l-aş pune pe perete,
Dar prefer sã-l vãd lipit de zid!
...
Acum e şi doctor, tot este la modã
Pânã mai ieri fusese ofiţer,
Ce-o mai fi acum, nu ştie nici el,
Însã de umblat, umblã precum vodã!
...
La şcoalã, ca la şcoalã, repetent,
Acasã, ca acasã, certuri, palme
Dar vocea mamei şopti printre sudalme:
Cu puţin noroc, ajunge-n parlament!
...
Când pe escroci îi voteazã proştii
Şi-ntrebi o bãbuţã de ce îi voteazã,
Ea te priveşte lung, apoi ofteazã
Şi spune sfãtos: lasã, cã-i de-ai noştri!
...
Românul n-a fost hoţ dintotdeauna,
El, ca tot omul, s-a nãscut cinstit,
Dar, sã nu i se atrofieze mâna,
Chiar de nu vrea sã fure,-a trebuit!
...
Se mai gãseşte în român gena trãdãrii,
Deşi-a rãbdat şi n-a vrut sã trãdeze,
Chiar când a-nceput duşmanul sã-l tenteze,
Românul a ajuns la capãtul rãbdãrii!
|
