Zidirea
...
Poate cã totul e doar o-ncercare
Poate cã totul e doar început
Şi când cerul e-n trup ca-ntr-o-nchisoare
Nimeni n-aude din fiinţa ce moare,
Strigãtu-i mut!
...
Poate cã totul e doar devenire,
Cazna fiinţei ce nu este, de-a fi.
Şi când trupul viseazã la nemurire,
Dar şi-ar da viaţa din fierbinte iubire,
Nimeni n-a şti!
...
Poate cã totul e doar început
Cazna fiinţei ce nu este, de-a fi,
Şi când plãmãdirea bucãţii de lut
O face sã strige, din cerul tãcut,
Cineva va veni!
...
Poate cã totul într-o carte se strânge
O carte a vieţii, de faptã şi gând,
Iar Cel ce aude fiinţa când plânge,
Vine şi-o curãţã cu propriul Lui sânge,
Pe moarte cãlcând!