Veşnicia
...
Osho spunea cã nu existã mâine. Avea dreptate, pentru cã este cât se poate de simplu: practic, în fiecare zi e azi. În fiecare dimineaţã trezindu-ne, ne întrebãm ce zi e azi? Pentru vârsta de 78 de ani trãim o singurã zi, cea de astãzi, de 27375 de ori , în 27375 de feluri. Ceea ce înseamnã cã nu noi trecem prin timp, ci timpul trece prin noi, vine spre noi, aducând spre noi viitorul. . Singura diferenţã dintre noi şi copaci este faptul cã noi avem capacitatea de a ne deplasa. â€Rãdãcinile†noastre sunt invizibile şi extrem, extrem de elastice. Azi este puntea care leagã pe ieri de mâine, deci prezentul este locul unde se intersecteazã trecutul cu viitorul, toate cele trei dimensiuni influenţându-se reciproc. Dacã viitorul este ecoul faptelor din prezent, prezentul la rândul sãu este â€scena†pe care viitorul se autoconfigureazã necesar. Iar raportul dintre prezent şi trecut este la fel ca cel dintre viitor şi prezent, pentru cã prezentul, în cele din urmã este viitorul trecutului, caz în care trecutul devine prezent. Nu este nicio frânturã de logicã aici, simplificând, reducând totul la un simplu exerciţiu de logicã, avem aşa: dacã Viitorul depinde de Prezent, iar Prezentul este rezultanta Trecutului, deducem cã în cele din urmã, Viitorul este rezultanta Trecutului, prin Prezent...Concluzia deloc forţatã ar fi cã totul este de fapt un prezent continuu. Azi, acum!
Cu mâine zilele-ţi adaogi,
Cu ieri viaţa ta o scazi
Şi ai cu toate astea-n faţã
De-a pururi ziua cea de azi.
Spune atât de frumos, inegalabilul geniu al poporului român, Eminescu. Cum am afirmat şi cu altã ocazie, probabil fizica cuanticã poate sã explice mai clar acest aparent paradox. Iar dacã admitem cã timpul este un continuu prezent, nu vãd de ce n-am putea cãlãtori în timp ca şi cum ne-am deplasa în spaţiu, între douã puncte. Bineînţeles, cu tehnologia adecvatã. Şi referitor la aşa numitul â€efect de fluture†nu cred cã modificarea prezentului sã fie atâtde radicalã la o schimbare atât de micã petrecutã în trecut, sau, cine ştie,depinde de distanţa temporalã de propagare a undelor ecou... Este clar cã noi ne situãm pe una dintre variantele posibile ale prezentului, aspectul acestuia depinzând atât de faptele noastre din trecut, cât şi de influenţa din partea viitorului care se doreşte a se configura în aşa fel încât noi sã ajungem a fi â€cumva†sau mai degrabã doar a fi....
Veşnicia
...
Am fost copii, mai suntem încã
Numai cã ne-am ascuns în noi,
Bãtrâni, suntem copii ce urcã
Sã tragã timpul înapoi!
...
Niciunul n-a rãmas în drum,
Copil, matur, adolescent,
Toţi sunt în bãtrân acum,
Supuşi aceluiaşi prezent!
...
Înţelepţii-au spus de mult,
Cã timpul nu face risipã,
Viitor, prezent, trecut,
Sunt totuna, doar o clipã!
...
O clipã fãrã început,
Fãrã sfârşit, o clipã vie,
Viitor, prezent, trecut,
O clipã doar, de veşnicie!
