Împãrţirea
...
Nãscuţi fãrã sã vrem în lumea voastrã
Ne facem datoria de-a supravieţui,
Cu baricade din flori puse-n fereastrã,
Într-un continuu zbucium spre a fi!
...
Am fãcut vaccinul, aşa cum ne-aţi spus,
Dându-i Cezarului ce i se cuvine,
Dupã cum ne-a spus atunci Iisus,
Sã facem orice numai sã fie bine!
...
Noi nu ne mai putem împotrivi
Şi de-am putea, aşa ceva n-am face
Iar în continuul zbucium spre a fi,
Vrem între noi şi voi sã fie pace!
...
Mulţumim cã trãim în lumea voastrã,
Vom respecta, sã ştiţi, tot ce doriţi,
Dar, în lumea noastrã nu veţi fi primiţi,
Nu vã vor accepta florile din ferestrã!
...
Facem tot ce vreţi, nu ne împotrivim
Deşi cu siguranţã de noi vã doare-n cot,
Dar, oricât de docili aţi vrea sã fim,
Sub nicio formã nu vom ieşi la vot!
...
Nu vã vom legitima votând, puterea
Deşi în continuare, vom rãmâne buni,
E lumea voastrã, unde sunteţi stãpâni,
Iar noi, nãscuţi români printre români,
Cu neamul nostru, împãrţim durerea!
|
