Departe
...
În timp ce viaţa lor e-o sãrbãtoare,
Trãim şi noi, doar cât şi cum putem
Nu-i putem lãsa sã vadã cã ne doare,
Nu-i putem lãsa sã vadã cã n-avem!
...
În lumea lor, a noastrã-i un poem
Fãcut de tine, din farmec şi culoare
Iar frumosul e darul tãu suprem
Primit de tine la naştere, din soare!
...
În jurul lumii noastre-ai pus un zid,
Un zid înalt, din flori şi din poveşti
Şi ai pus de strajã florile-n fereşti
...
Sã nu treacã de ele deşertul lor arid
În lumea noastrã, pe care o sfinţeşti
Cu farmecul tãu, de care sunt avid!
