Ai venit printre noi dintre stele,
Ai venit în lumea oamenilor mici,
Nu ştiu ce credeai cã vei gãsi aici,
În lumea atât de plinã de lichele!
...
Printre morţii cre vor sã parã vii
Ai coborât sã-ţi zdrobeşti tinereţea?
Ce karmã grea te-a îmboldit sã scrii
Şi sã iubeşti înveşnicind tristeţea?
...
Ai venit în vremile care erau atunci
Vremi ce te-au brãzdat cu rãni adânci,
La fel precum atunci este şi-acum,
Strãluceşte dar, din lumea ta, postum!
...
Ai sfinţit prin vers graiul strãbun
Înãlţând spre ceruri patria strãbunã,
Cu tine noi românii mai avem comun,
Din tot ce-a fost cândva, limba românã!
...
Nu-s bucuros atât de opera-ţi eternã,
Nici de versul tãu fermecãtor şi fin,
Ci pentru darul primit de la destin,
De-a te putea citi-n limba maternã!
