Hai sã plecãm!
...
N-avem loc prin Europa? Nu-i nimic, la revedere!
Nu ne supãrãm pe ei, rãmânã-n bãtãtura lor,
Noi suntem noi, acelaşi bãtrân popor
Nãscut din lacrimi şi durere, din setea de libertate,
Pentru care am lupta chiar şi dincolo de moarte!
...
Nu ne vor prin Europa? Îi scârbim? Le facem silã?
Sã le fie dar de bine, şi fãrã ei avem ce face,
Ce-au crezut cã suntem noi, sluga proastã şi docilã?
Ia sã-i dãm pe toţi afarã de la noi din carapace,
Când noi eram stãpânii lumii, ei erau încã-n gãoace,
Hai sã ieşim cã ãştia put şi nouã ni se face silã!
...
Austrieci şi olandezi? Ce sunt ãştia? Dã-i încolo!
Ä‚ştia-s faţada ce ascunde toatã haita uniunii,
Ä‚ştia-s urmaşii ãlora ce bântuiau pe-aici cu hunii
Când noi ştiam de Orfeu care-i cânta lui Apollo
Ştiam cã pãmântu-i sferic şi calculam fazele lunii!
...
Ce-i aceastã uniune? Fãcãturã globalistã,
Ne-au momit sã ne agaţe cã voiau sã le fim sclavi
Neamuri fãrã Dumnezeu într-o existenţã tristã,
Oameni plictisiţi de viaţã, roşi de vicii şi bolnavi,
Hiene ce vânând profitul pângãresc tot ce existã!
...
N-avem ce cãuta pe-aici, sã ieşim dar dintre ei,
De â€mãrinimia†lor poporul ãsta e sãtul,
Istoria ne-a dovedit cã toţi sunt nişte derbedei,
Hai sã ieşim din lumea lor în care am stat destul!
Sã scãpãm, şi dintre noi de haitele lor de cãţei!
