Izvorul luminii
...
Ce-i pasã lumii de durerea mea?
De durerile ce le port cu mine
În oasele ce parcã-mi sunt strãine?
De ce ar renunţa la starea ei de bine,
Pentru un cavaler cãzut din şea?
...
Ce-i pasã lumii dacã eu exist?
Dacã exist prin luptã colosalã,
Sã pot pãşi fãrã sã mã doarã,
Când din casã vreau sã ies afarã
În veacul ãsta parcã tot mai trist?
...
Ce-i pasã lumii dacã eu trãiesc?
De starea mea de fiecare zi,
De pofta ce-o mai am de a trãi
Şi de a scrie într-una poezii,
Despre firesc şi despre nefiresc?
...
Numai ţie îţi pasã cu adevãrat
Sã-mi fie mai uşor fiecare pas,
Sã am la timp batiste pentru nas,
Sã nu lipseascã pasta mea de ras,
Şi sã-mi zâmbeşti aşa de minunat!
