Vremea de pe urmã
...
Într-o Românie lipsitã de valoare,
Se bucurã tembelii de traiul pe vãtrai,
Cultura s-a acrit şi face deja floare
Şi nimeni nu mai scrie â€Flori de mucegaiâ€!
...
Eminescu-acum e un nebun stilat,
Clasic fãrã vânã şi fãrã perspectivã
Sãrac şi anacronic, afemeiat ciudat,
Pierdut şi el ca bobul de grâu într-o colivã!
...
Prostia-i la putere, vulgarul e în mode,
Se bat mãscãricii pe tronul de-mpãrat,
Delicateţea-i pusã-n maşina de tocat
Şi nimeni nu mai ştie de â€Uvedenrodeâ€!
...
Se scrie azi mai mult decât s-a scris vreodatã,
Se scrie mult şi prost, oricât, orice, oricum,
Se vinde bine kitchul la preţ de mare artã,
Şi este cult acela cu cel mai bun costum!
...
Între douã drumuri lungi cu avionul,
Picteazã, scrie versuri, azi orice nabab,
Orice tembel viseazã sã umble cu balonul,
Chiar dacã nu ştie cine-a fost â€El zorabâ€!
...
De-i întrebi ce-nseamnã â€Venerã şi madonãâ€
Spun dintr-o suflare cã-i marcã de sãpun
Tu pleacã mai degrabã dintre ei, din zonã
Sã nu dea cu pietre în tine vreun nebun!
...
Şi sã nu-ţi vadã lumina oricare nãuc,
Mai bine stai de-o parte, cã e lumea lor,
Sã te-ncãlzeasã doar vorba lui Coşbuc,
Din clasicu-i poem, â€Ex ossibus ultorâ€!