Precum un singur val
...
Cum de nu v-aţi sãturat de atâţia ani de jaf,
De-atâţia ani de hoţie, escrocherie şi minciuni,
De corupţia totalã, pe faţã, cu autograf?
De tot acest alai de hoţi, derbedei şi cãpcãuni
Care ve paraziteazã, nu v-aţi sãturat români?!
...
Cum mai puteţi rãbda hoţia deşãnţatã?
Bãtãile de joc la care sunteţi supuşi
În fiecare zi, de-atât amar de vreme,
De cei aleşi de voi, ocultei trepãduşi
Ce neavând vreo lege, de legi n-au a se teme,
Murind fãrã sã-şi ia pedeapsa meritatã?
...
Nu mai tot rãbdaţi, rãbdarea-i în zadar,
Uniţi într-o scânteie, vulcan sã izbucniţi
Şi cum spunea Ţuţea, luaţi fiecare-un par,
Ieşiţi cu mic cu mare precum un singur val,
Faceţi curat în ţarã, convinşi cã izbândiţi
Şi veţi scãpa odatã de-acest cumplit coşmar!
