Cãrarea
...
Sã nu-ncetezi a urma cãrarea
Care te duce înspre Dumnezeu,
Pentru cã oricât ţi-ar fi de greu
La capãtul ei vei gãsi salvarea!
...
Acea cãrare nu duce cãtre stele,
Nu trece prin vãi sau prin câmpii,
Nu-ţi trebuie prea multã putere,
Ajungi la capãt când reuşeşti sã fi!
...
Cãrarea nu duce-n zãri senine,
Nu urcã munţi, nu trece prin pãduri,
Când vei reuşi pe toate sã le-nduri,
Când vei mai avea doar o dorinţã
Şi-ţi vei rãbda propria suferinţã,
Vei constata cã drumul este-n tine,
Iar Dumnezeu e propria-ţi conştiinţã!
...
Înţelege cã Dumnezeu e tatãl tãu
Din cerul ce nu este plin de stele,
Nu-ţi trebuie prea multã putere,
Ci rãbdare, s-ajungi la Dumnezeu!
...
Şi nu uita: oricât de multe-ai şti,
Oricât ai fi de învãţat, de mare,
Ştiinţa lumii n-are nicio valoare
Dacã nu reuşeşti sã ajungi a fi!
