Autor:	Nicu Hăloiu ( Nicu Hăloiu ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Spun şi eu ca Ţuţea nainte de plecare:

Spun şi eu ca Ţuţea nainte de plecare: ... Fereascã Dumnezeu de ce se-aratã În ţara pas cu pas tot mai nedreaptã, În ţara pas cu pas tot mai trãdatã, Fereascã Dumnezeu de ce ne-aşteaptã! ... În ţara-n care-a înflorit hoţia În ţara-n care infractorii-s la putere, Fereascã Dumnezeu de nebunia Ce va veni! De lacrimi şi durere, Fereascã-ne pe noi şi România! ... Existã-n ADN o genã de trãdare, Ce-a devenit la noi numitor comun Şi spun şi eu ca Ţuţea nainte de plecare: ”Dacã este-aşa, eu nu mai sunt român”! .... Dacã din neamul ãsta provin atâţia hoţi, Dacã din ce alegem niciunul nu e bun Şi poporul ãsta, de-atâta e în stare, Pe oricare am alege, la fel vor fi toţi, Spun şi eu ca Ţuţea nainte de plecare: ”Dacã este-aşa, eu nu mai sunt român”! ... Vãzând cum pas cu pas, România moare, Distrusã de aleşii poporului, corupţi, Atât de nesãtui, de necinstiţi, de mulţi Şi pe Mamona-l au supremul lor stãpân, Spun şi eu ca Ţuţea nainte de plecare: ”Dacã este-aşa, eu nu mai sunt român”!

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]