Ciobul meu de lunã
...
De ce iubesc atât limba românã?
În primul rând, pentru cã-s român,
Şi pentru cã-nţeleg ce vor sã spunã
Atât înţeleptul cât şi prostul comun!
...
De ce mai iubesc limba românã?
Pentru cã de români am fost crescut,
Pentru cã-n româneşte m-au durut
Rãnile purtate de glia mea strãbunã!
...
De ce voi iubi mereu limba românã
Atâta vreme câtã voi putea sã vorbesc?
Pentru cã-i atât de uşor, la îndemânã,
Sã-i spun soţiei ce mult o iubesc!
...
De ce voi iubi mereu limba românã?
Pentru cã e cea mai frumoasã din lume,
În româneşte sunt strigat pe nume
Şi-mi place sã pronunţ doinã, dor, fântânã!
...
De ce iubesc atât limba românã?
Pentru cã Eminescu-a scris în româneşte
Şi prin tot ce-a scris încã trãieşte
Şi româneşte-mi iubesc ciobul de lunã!
