Noaptea, la Bradu
...
Ne-am aşezat sã privim cãtre cer
O întreagã noapte-aveam înaintea noastrã,
Luna strãlucea, gãlbuie şi sihasatrã,
Stelele sclipeau pline de mister!
...
Lacul tremura în noaptea rãcoroasã,
Luna-n lac pãrea o cãrare-aprinsã,
Ziua apunea, departe, tot mai stinsã
Eu îţi spuneam tãcut cât eşti de frumoasã!
...
Deasupra noastrã, puzderia de stele
Se oglindea în lacul ce lucea feeric,
Eram amândoi cuprinşi de întuneric
Sub luna ce pãrea corabie cu vele!
