Voi, cei ce dormiţi somnul-cel-de-moarte!
...
Voi, cei ce dormiţi somnul-cel-de-moarte
Şi n-auziţi plânsetul din munţi
Ce se-aude tare, tare de departe,
Voi, cei nãscuţi deja înfrânţi!
...
Cum de ţineţi între voi duşmanii
Lãsându-vã trãdaţi, vânduţi, minţiţi
Şi-n timp ce ei îşi numãrã cu nesimţire banii,
De ce dormiţi într-una şi nu vã treziţi?!
...
Cum nu-i vedeţi ce fac, de ce dormiţi?
De ce tãceţi ca laşii sau complicii?
De ce-ascultaţi de zãngãneala fricii,
Lãsându-vã pe viaţã-nlãnţuiţi?
...
Nepãsãtori îşi duc vieţile frumoase,
N-au lipsã de nimic, se scaldã în huzur,
În timp ce voi rãbdaţi şi nu ieşiţi din case,
De voi lor nu le pasã, nu-i doare nici în cur!
...
În timp ce voi dormiţi, visând o viaţã bunã
Cãlãii voştri duc ţara la pierzare,
Sluijind fideli Satanei în â€marea resetareâ€,
Din România noastrã nimic sã nu rãmânã!
...
Nu simţiţi cã este din ce în ce mai greu,
Din ce în ce mai greu de trãit în ţarã?
Şi-n timp ce voi dormiţi, bântuie pe-afarã
O altã Românie, fãrã Dumnezeu?!
...
Voi, cei ce dormiţi somnul-cel-de-moarte,
Voi, cei nãscuţi aici deja înfrânţi,
Voi n-auziţi plânsetul din munţi
Ce se-aude tare, tare de departe?!
