închisoarea
...
Suntem prea mici pentru vise mãreţe,
Pentru a ajunge unde n-am mai fost,
Ne mulţumim cu firi descurcãreţe,
Prea puţin trãim şi mult prea fãrã rost!
...
Nu mai ştim cum e sã fim sensibili,
Nu ne pasã de ce strivim pe drum,
Pentru-a evolua nu suntem eligibili,
Nu mai simţim al nopţilor parfum!
...
Nu mai avem teama cãilor greşite
Nici îndrãzneala drumurilor grele,
Am pus pe foc manualul cu repere,
Plãtind scump preţul vieţii risipite!
...
Prea slabi pentru un rol atât de greu,
Trãim ca morţi şi nu ne dumirim,
Învãţãm de mici cã important e â€euâ€
Şi pentru â€euâ€-l ãsta alegem sã trãim!
....
Nu vom ajunge vreodatã a cunoaşte
Nici vom vedea ce e dupã cortinã,
Morţi fiind, nimic nu ne mai naşte,
În închisoarea unui â€eu†fãrã luminã!
