Somnul
...
În România nu mai existã bucurie,
Mai gãsim pe-aici, hoţie şi trãdare,
Mai sunt bariere puse-n pandemie
Şi ATI-uri în care doar se moare!
...
România nu cred cã-şi mai revine
Cu toţi tâlharii care o trãdeazã,
Cu-atâţia lupi pe turma de ovine,
Atinsã de blazare şi gãlbeazã!
...
Degeaba-s beculeţele pe stradã,
Degeaba vine noaptea de Crãciun,
Când România a devenit o pradã
Şi nu mai este casa niciunui român!
...
Degeaba-s toate, nicio bucurie
Nu rãzbate prin pâcla de-ntuneric,
Doar nişte ochi, deschişi de pandemie,
Strãlucesc în beznã, luciferic!
....
Satana râde, slugile-i fidele,
I-au pus pe tavã o întreagã ţarã
Şi un întreg popor coborât din stele,
Doarme adânc, aşteptând sã piarã!
|