Când mã voi trezi, cum voi mai da de tine?
...
Ades sunt strãbãtut, de-acelaşi tainic gând,
De somn e veşnicia, iar viaţa, doar un vis,
Eu unde îmi dorm somnul, prin infinit zburând,
Sau frunzã-n Pomul Vieţii, dorm în Paradis?
...
Şi când mã voi trezi, ce-aş putea face oare?
Unde mã voi duce, spre ce tainic mister?
Cum te voi mai gãsi, Raza mea de soare,
Dacã voi renaşte în alt vis efemer?
...
Iar dacã nu eşti înger din lumile divine
Şi îmi veghezi somnul, acolo-n Paradis
Ci amândoi dormim, având acelaşi vis,
Când mã voi trezi, cum voi mai da de tine?
...
Voi adormi din nou, avându-te în gând,
Frunzã-n Pomul Vieţii, acolo-n Paradis,
Sau voi fi lîngã tine, având acelaşi vis
În somnul veşniciei, prin infinit zburând?
...
Iar dacã nu eşti înger din lumile divine,
Când mã voi trezi, cum voi mai da de tine?
|
