Dorinţa
...
E un vis trecerea noastrã
Peste-acest crâmpei de vreme,
Vis cu luna la fereastrã,
Care-şi plimbã luminoasã,
Trena-i albã, vaporoasã,
Peste toamna asta plinã
De iubire şi luminã,
De dorinţe şi poeme!
...
Şi-n cãlãtoria noastrã
Noi vedem atât de multe,
Poveşti cu luna la fereastrã,
În nopţi lungi şi zile scurte,
Şi nu-nceteazã sã ne cheme
Dorinţa de-a fi numai noi,
Într-o fascinantã lume
Şi-n jurul nostru sã se-adune,
Zile pline de poeme!
