Autor:	Nicu Hăloiu ( Nicu Hăloiu ) - [ PROZA ]
Titlu:	Gânduri

Gânduri ... Pentru cei mai mulţi români, munca în strãinãtate nu este doar calea unui trai mai bun, ci, în primul rând este mijlocul prin care românii se pot ”da mari”. Ştiu cã este ca o obsesie, am tot scris despre acest subiect, dar uneori nu mã pot abţine a mã întreba de unde vine în neamul românesc aceastã nefireascã dorinţã (mai degrabã nevoie) de epatare, de îngâmfare? Am lucrat în Germania la un autohaus. Gheorghe colegul meu era ca şi mine, român. Patronul neamţ ne dãdea la sfârşit de sãptãmânã o maşinã sã o folosim. De obicei autoturismul respectiv era un Chrysler, maşinã bunã, frumoasã şi performantã. De câte ori intram într-un oraş, Gheorghe care şi conducea (eu nu aveam carnet) avea obiceiul pentru mine extrem de enervant sã dea muzica la maxim, sã lase geamul în jos şi sã conducã cu 20 de km pe orã. Pentru mine Gheorghe a devenit de atunci modelul melteanului parvenit, care nu rateazã niciun prilej de a se fudului, mai ales dacã ”are cu ce”. Lanţul de aur la gât, ceasul, brãţara de aur, ochelarii de soare, tatuajul vizibil, autoturismul personal, funcţia publicã, locul de muncã (vezi numere de maşini cu extensia ”JUD”, ”EXE”,” ”SRI”, ”LEX”, ”VIP”, etc.), costumul, casa, puşca de vânãtoare şi pãlãria aferentã, bateria de lansete de pescuit, plasma, celularul, maşina, motorul, ATV-ul, sunt tot atâtea proteze ale personalitãţii, girofaruri sociale, trepte ale ”împlinirii” personale, de fapt, mijloace care oferã românului ocazia de a fi vizibil, de a se da mare. Pentru cei mai mulţi bãrbaţi toate acestea nu sunt decât metode de ”prelungire a penisului”, cum afirmã destui psihologi. Într-o lume care perverteşte totul, care îşi menţine status quo-ul prin exacerbarea instinctelor primare, bãrbatul este redus la nivelul de mascul, iar acesta priveşte femeia ca pe o femelã. Sigur, nu numai la români este prezent acest fenomen, el este prezent cu precãdere la popoarele care au trecut prin dictaturi, printr-un proces de uniformizare forţatã, de aducere a tuturor la numitoare comune, când individul nu era lãsat sã-şi manifeste personalitatea, ci trebuia sã se comporte conform ”directivelor” puterii. Pe români, dictatura ca şi ”democraţia” i-a pocit, i-a deformat. Am cunoscut o doamnã respectuoasã, vecinã, destul de modestã social, dar respectabilã, care a stat cam o lunã de zile la copiii ei într-o ţarã din vest. Când a venit acasã, tot respectul ei dispãruse. Nu mai saluta, privea de sus, deci şi-a pierdut nu doar respectul cât mai ales, respectabilitatea. Românii parveniţi nu se mai poartã firesc. Sunt expansivi, opulenţi, teatrali, dispreţuitori şi gãlãgioşi, fanfaroni, cu comportament de bâlci. agresivi, lipsiţi de respect, vulgari şi plini de tupeu. Cu cât mai nepregãtiţi, mai lipsiţi de culturã, cu atât mai ostentativi, mai agresivi. Grandomania, agresivitatea, opulenţa, tupeul şi nesimţirea sunt caracteristice indivizilor neevoluaţi, popoarelor lipsite de consistenţa civilizaţiei. Cei mai mulţi români nu-şi cumpãrã ceva numai pentru cã le trebuie acel ceva, ci mai ales pentru cã le oferã prilejul de a se fuduli, de a se da mari. Fereascã-te sfântul sã nu-i faci loc lui ”Gheorghe” care vrea sã te depãşeascã! Nici nu e nevoie sã fii generos în intersecţii sau prin parcãri. Gheorghe oricum iese cu tupeu şi-ţi taie calea, doar n-o sã aştepte el cu scula lui sã treci tu cu tãgârţa ta. Pe baza asta se vând în lume şi luxul şi kitchul. Pentru asta se zbate melteanul. Sã nu stea la rând, sã nu aştepte, sã iasã în evidenţã , sã fie remarcat, sã luceascã, sã sclipeascã, sã se învãrtã în ”cercuri înalte”, sã fie servit, ascultat, respectat, adulat, aplaudat, ”slãvit” dacã se poate. Lui i se cuvine totul. Cele mai bune locuri de pescuit, cele mai bune camere la hotel, cele mai bune locuri la plajã, cele mai bune zone de vânãtoare, cele mai bune locuri la spectacole. Statutul de ”domn” costã. E plin Facebook-ul de fotografii ale celor ce se grozãvesc cu ”ceva” numai ca sã iasã în evidenţã. De obicei obedienţi sunt indivizii cu adevãrat mediocri, indiferent de pregãtire. Nu numai cei nepregãtiţi sunt obedienţi. România e plinã de români cu studii superioare care nu rateazã nicio ocazie de a se fudulii cu ceva. Pentru cã autenticul a fost înlocuit cu kitchul, la orice nivel, lumea a devenit tot mai aparentã, mai ”strãvezie”, mai ”destrãmatã”, mai lipsitã de consistenţã. Nu ştim ce ne aşteaptã, dar dupã cum destul de lesne se observã, nimic bun. Idiotizarea generalã, ca proces concentrat şi concertat al ”administratorilor” acestei lumi poate conduce nu numai la stãpânirea sau controlul mai facil a turmei, ci şi la involuţia speciei umane, la prãbuşirea omenirii într-un primitivism comportamental, la involuţie, la sãlbãticirea fiinţelor umane şi, în cele din urmã, la dispariţia omului. Probabil pânã atunci, noi românii, vom fi dispãrut deja de mult, fiind mult mai avansaţi pe acest drum.

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]