Pe vârf de Ararat
...
A plouat.
Stropi mari se spãrgeau de asfalt,
Soarele se oglindea în stropii argintii,
Ce pãreau lanţuri de mãrgãritare vii!
...
A plouat.
Repede, necruţãtor, sacadat.
Câte-un tunet suna cu un prelung ecou
Fereastra mea pãrea un uriaş hublou!
...
A plouat.
Peste pãmântul încins şi însetat.
Eram cu tine-n arca cuprinsã de potop
Priveam prin fereastrã ca prin periscop!
..
A plouat
La fel de brusc cum a-nceput, s-a terminat.
Soarele a prins a strãluci cu putere,
Cerul secat, s-a adâncit în tãcere!
...
A plouat,
Apoi a stat.
Iar noi, suntem pe vârf Ararat!
