Am intuit mereu acest sfârşit fatal
În care devenim materie surdo-mutã
Priveşte cum se-ntâmplã demersul imoral
Şi cum se instaleazã tãcerea absolutã
A devenit fireascã aceastã amuţire
Acum când se cunoaşte motiv de separare
Sã fie scris în ziare sã fie datã ştire
E stare de asediu şi stare de predare
Ţi-am oferit iubirea ca pe-un tratat de pace
Sã mã împac temeinic cu radicalul tãu
Sã nu fie vreodatã nevoie a mã-ntoarce
Îngenuncheat la poarta pãrerilor de rãu
Şi asta-i tot femeie. Zadarnic e-a te teme
Iubirea de poet e-un lucru gratuit
Dã-mi şi dispreţ oferã-mi şi blesteme
Sã ştiu cã eşti şi cum cã s-a sfârşit
Iar acum, cât mai sunt
Sã mã scuzi de deranj
Redevin amãnunt
Redevi personaj
Suntem tot noi
În tãcerea ruralã
Funcţie de doi
Ecuaţie fatalã
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
imi, place stilul ,original fara clisee,felicitari
