adicã de ce nu ar trebui sã-mi scot pãlãria în piaţa publicã
cine ar avea ceva împotrivã
oricum nu mã intereseazã ce cred oamenii
societatea
Guvernul
multinationale
masonii
m-am retras demult în cetatea mea de tãcere
(înconjurat de indiferenţã şi neîncredere)
încercând - pe cât posibil - sã-mi trãiesc viaţa dupã alte canoane
sã fiu liber în mintea mea
în acţiunile şi inacţiunile mele
în propriile alegeri
sã fiu mereu pe aceeaşi lungime de undã cu mine însumi
celãlalt eu
din înãuntru
(o combinaţie fericitã)
fãrã nicio legãturã externã
sã fiu stãpânul propriilor mele decizii
chiar dacã sunt bune sau rele
adicã de ce nu ar trebui sã-mi scot pãlãria în piaţa publicã
oricum nu salut pe nimeni
nu am conversaţii de prost gust
merg liniştit cu mâinile în buzunare printre umbre
care pretind cã sunt oameni
când, de fapt, sunt marionete într-o piesã de teatru absurd de Eugène Ionesco sau Beket
papagali fãrã creier
dar nu-mi pasã
de ce mi-ar pãsa, pânã la urmã
oricum nu am nicio problemã cu nimeni
singura mea grijã este sã-mi cumpãr o pâine ...
