Totul aratã ca dupã o zi apãsãtoare de muncã
parcã aud scârţâitul strident al cheii în broascã
zgomotul surd al paşilor pe covorul din sufragerie
pãlãria înfiptã în mahonul lucios al mesei de oaspeţi
lângã eterna scrumierã goalã şi sicla de whisky
clinchetul de pian melancolic al gheţii şi cristalului atingând marginile paharului
apa gâlgâind insolent în bideul de porţelan
şi vãd balerina care se înalţã într-un rond de jambe din fumul albastru al ţigãrii de foi
daţi-vã naibii cu pandemia voastrã nenorocitã
cu starea voastrã de alertã jalnicã
îmi iau porţia trivialã de whisky şi tutun... la domiciliu
cafeneaua doamnei Warren s-a închis încã din noiembrie anul trecut
totul s-a închis
gravitãm imprecis în jurul propriilor vieţi pe aceeaşi orbitã a fricii
profeţi mincinoşi exacerbeazã teama de virusul gripei
Ebola şi SARS par nişte copii mici pe lângã Corona
hait!
unii vor ca libertãţile noastre ancestrale sã fie date deoparte
sã facã loc â€libertãţilor†lor mici
necuprinse în nicio constituţie
daţi-vã naibii laureaţi ai Premiului Nobel care vã contraziceţi unii cu alţii
marele Hipocarate se rãsuceşte-n mormânt
Justiţia lumii e surdã şi oarbã
la propriu
lãsaţi-mã în pace cu ţigara şi sticla mea de whisky
în care gãsesc mai mult adevãr decât în toate tratatele voastre exhaustive de virusologie...