E-o Varã aiuritã ! Nici trenul nu-i departe
De-o zãpãcealã tristã , impusã vrei nu vrei !
Cãldura îl "ajutã" , ştiu eu ? Ȋn mod aparte ,
Sã-mpiedice vreo şinã sã stea la locul ei ,
Mecanicul fiind gata , de-a dreptul sã leşine-n
Canicula iscatã , ca de atâtea ori !
Se târâie-acum Timpul , dormind cum se cuvine
Şi Dânsu-n aşteptarea de oarece rãcori ,
Chiar greierii , spre searã , mai renunţând oleacã
La cântecul amabil , de treabã şi de soi !
E-o Varã aiuritã ! Azi Vântu-i rãu şi pleacã ,
Şi nu ştiu de se-ntoarce vreodatã înapoi !
