Sunt lucruri minunate …
Sunt lucruri minunate şi demne de-amintire
Pe care niciodatã nu vrei sã le ignori:
De pildã, o idilã, ori vrednicã iubire,
Pierdutã, cum s-ar spune, vremelnic printre nori,
Dar care se întoarce, ştiu eu? Aşa, deodatã,
Ca visul enigmatic, în mintea ta de foc!
Nu ştii de unde-apare! Nu ştii de-i demodatã,
Sau cine a fãcut-o sã vinã la soroc
Acolo, în cutia de rãscoliri duioase,
Pe care orice fiinţã o are cu-mprumut!
O amintire scaldã trãirile frumoase
Cu vraja ei sfioasã, ori farmecul ei mut,
Iar tu, Tu vei decide de o pãstrezi anume,
Sau o depui alene la raftul adormit,
De o ridici cu milã la rang de vreri antume,
Ori o amâni pe mâine, ursuz şi plictisit!
O amintire-i bunã doar când e de dorit!
|
