S-a înnoptat devreme şi-n casã e-o plãcere
Sã simţi în nãri mirosul a tot ce ai gãtit !
Mai sunt vreo patru ceasuri de-acum pân-la-nviere
Şi totul este gata , aşa cum ne-am dorit !
Luminã-i pretutindeni şi toatã lumea-i treazã
Iar forfota iscatã , te-mbie la nesomn !
În mijlocul de masã , o candelã vegheazã ,
Arzând a mântuire şi pentru-al nostru Domn !
Se simte dintr-o datã parfum de iasomie
Şi-n fine , oboseala te-ndeamnã sã mai caşti !
Miroase a sarmale de-acu-n bucãtãrie
Iar Pasca ne anunţã miracolul de Paşti !
Deschid încet cuptorul unde-n culori de-aramã
Friptura mã îmbie , în sfântã zi de post ,
Sã gust din ea oleacã , privind în jur cu teamã ,
Sã nu mã vadã Domnul , spre-a nu mã lua la rost !
E gata mãturatul şi casa este lunã !
Pe jos , cu-aspiratorul degrabã-am curãţat
O aţã , nişte scame ce pe covor se-adunã
Atunci când prins cu treaba eu nu le-am observat !
Mã uit cu încântare la sfânta pregãtire ,
Verificând pe masã , sã vãd ce nu am pus !
Mã duc întins la baie , mã spãl cu îngrijire ,
Şi-apoi înalţ o rugã spre Maica lui Iisus !
Pun ceasul sã ne-anunţe-nainte de plecare
La slujba cea din noapte ce n-aş vrea s-o ratez !
Adorm având în minte ilustra sãrbãtoare
Ce mã îndeamnã astãzi pe Domnul sã-l visez ! ...
Dar parcã dintr-odatã , un zgomot se abate
Şi-un ţârâit atroce mã-ndeamnã-a mã scula !
E timpul de trezire , şi-i unşpe jumãtate ,
Cãci sar din pat cu gândul de-a nu întârzia !
Mã-mbrac apoi cu falã , ca pentru sãrbãtoare
Deşi mã-ncurc prin casã cãci sunt cam somnoros !
Îmi pun şi pantalonii , pantofii în picioare ,
Privind cu disperare ciorapii puşi pe dos !
Iau candelele-n mânã şi-aştept un sfert de orã
Ca Doamna sã se-mbrace , aşa cum ştie ea !
Îmi scot senin sacoul ca sã mai intru-n horã ,
Şi mã întind alene s-aştept pe canapea !
În fine , totu-i gata ! Ieşim cu detaşare
Pe-o stradã animatã , cu oameni ce s-au dus ,
Mergând cu veselie şi candele uşoare
Spre multele biserici , sã-l vadã pe Iisus !
Un vânt cãlduţ mi-aduce în nãri miros de floare ,
Şi parcã astãzi ceru-i senin şi înstelat !
Biserica e plinã , cu iz de sãrbãtoare ,
Şi fiecare-şi catã un loc mai avansat !
E gãlãgie mare şi lumea mai vorbeşte ,
Iar grupurile-s gata când toţi se întâlnesc
Ca sã mai schimbe-o vorbã în zumzetul ce creşte
Şi-a aştepta-nvierea ca pe un dar ceresc !
În fine , slujba-ncepe , iar zgomotul se-alinã ,
Când oamenii-n tãcere aud acum din nou
Cuvântul emblematic : -Veniţi sã luaţi luminã
Rostit de-un sfânt pãrinte-n altar ca un ecou !
Emoţia sporeşte şi toţi , cu încântare
Aşteaptã-n rânduialã , cu har încrezãtor ,
Mânaţi de-a lor credinţã s-aprindã-o lumânare ,
Spre-a fi pãrtaşi cu Domnul cel mult îndurãtor !
Un preot se ocupã de-acum de toate cele
Cu slujba minunatã ce azi a oficiat !
Nãlţãm duios în coruri , un cântec înspre stele
Vestind pe toţi cã astãzi Hristos a Înviat !
Iar cântul se desprinde , înconjurând pãmântul
Şi ajungând în ceruri la bunul Dumnezeu ,
Am vrea de-acum sã ştie , crezându-ne cuvântul ,
Cã nu mai Este singur , cum S-a crezut mereu !
Dar tot ce-i bun în viaţã , se terminã odatã ,
Iar slujba de-nviere se mutã în altar !
Rãmân apoi la coadã spre-a lua împachetatã ,
Anafura de Paşte â€" ce-i cel mai mândru dar - !
Ne-ntoarcem iar acasã , spunând o rugãciune
În gând spre Domnul care ni-e cel mai nobil ţel !
Simţit-am cu candoare o sfântã comuniune
Şi-am înviat cu toţii alãturea de El !
Pãzim o lumânare aprinsã-n plinã noapte
Spre-a nu fi stinsã lesne de vântul capricios !
Se simte de prin case , parfum de mere coapte ,
Miros de scorţişoarã şi cozonac pufos !
E clipa când deodatã , tot cerul se deschide
Şi ne primeşte-n tainã iubirea ne-ncetat ,
Iar noi , de bunãseamã cu toţii vom conchide :
Hristos , Mântuitorul , e viu cu-adevãrat !
