Sângele-mi zvâcneşte ca din crânguri norii
Spumegã speranţe: ce panã austerã...
Şi moartea mea legatã e de zorii
Smulsi din vrana moartã în artera..
Aici la mine, e mult prea frig şi vomã cât cuprinde,
N-ai zice c-un biet defunct s-ar mai chinui sã scrie,
Aici în jurul meu, peniţa nu te vinde,
Şi rana de vopsea te plange-n poezie..
Parcã-ai dori sã pieri avortat; si-n ochiul tãu abis
Sã creascã viermi sticloşi sã înţeleagã ritmul...
Cãci aici la mine, pierzându-te cu timpul,
Reiese-o adâncã ranã sãtulã de plictis...