Fulgul
S-a nãscut un fulg de nea!
Cerul lui Brumar,
L-a trimis în calea mea,
Chiar de Centenar!
Neştiind cã-i zãmislit
Tocmai la oraş,
Pe obraz mi s-a proptit,
Dragul fluturaş!
Uite-aşa, noi, amândoi,
Mergem pânã-n zori,
Iar sub norii mari şi moi,
Joacã fulguşori,
Lucitori, înaripaţi
Mii de îngeraşi,
Ai amicului meu fraţi.
Iatã, mintenaş,
Zugrãvesc în alb, pufos,
Tot în jurul meu.
Şi, porneşte-un ger sticlos,
De la Dumnezeu!
Însoţit de fulgi de nea,
De ar fi sã mor,
Fie iarna cât de grea,
Hoinãresc de zor!
29 Noiembrie 2018
|
