Era odatã o casã şi-o grãdinã cu flori si vise
şi într-o zi a venit un balaur
şi cu braţul lui metalic a inghiţit totul
în locul acela a apãrut un zgârie-nori
iar visele grãdinii au fost azvârlite pânã la cer
şi de atunci pe pãmânt cad fãrã încetare, vise
vise de toate culorile, ca o ploaie
care nu mai conteneşte
eu ştiu cã noaptea zgârie-norii viseazã grãdini
şi limuzinele viseazã fluturi
cã bocancii soldatului viseazã petale de flori
şi cerşetorul viseazã luminile Nordului
toate lucrurile vãzute nu trebuie atinse
nu trebuie crezute - ci doar visate
materia are un dans al ei
dupã legi precise ca şi mersul stelelor
în venele tale pulseazã întreg universul
în ochii tãi plutesc roiuri de galaxii
hai, omule, viseazã-ţi visele
şi simte, hai
simte dansul
