Autor:	Lizeta Datcu ( Lisette ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Mâinile

Preschimbate in douã pãsãri, mâinile mamei îmi cântarã într-o dimineaţã la geam “Noi ne vom duce în asfinţitul de soare, cel mare şi când soarele va rãsãri, noi vom fi raze de soare” dar eu dormeam adânc şi nu am auzit Îmi este dor de mâinile mamei mâinile care alintã, care şterg lacrimi, care coc pâine, care îţi sprijinã paşii plãpânzi, mâini fãcute sã aline şi sã zideascã, mâinile cele mai calde din tot universul Mâinile mamei singure, cãutându-şi rostul prin casã în dimineţile fãrã copii... mâinile mamei sunt însãşi Iubirea Cu gesturi mãrunte, pe neobservate mâinile ei au trecut in mine - mâinile mamei sunt mâinile mele

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]