nu cred c-aş mai putea trãi altã viaţã
pe lângã aceasta
mi-ar fi foarte greu sã trec puntea în viaţa ta
de exemplu
m-aş rãtãci aproape sigur prin tine
aş încurca drumurile înzãpezite ale sufletului tãu
m-aş pierde printre aisbergurile inimii
nici mãcar n-aş încerca sã-ţi calc prin faţa gândului
de teama stihiilor carnivore ale minţii
a monştrilor adormiţi
nu ştii niciodatã ce entitãţi în stare vegetativã poţi trezi
lupii hãmesiţi ai dragostei de pildã
meduzele otrãvitoare ale urii
bancurile terifiante de piranha
ucigaşii speranţei
în viaţa mea nu mai existã asemenea pericole
iminente
încã mai pot trãi liniştit la umbra palmierilor nemuritori ai resemnãrii
resuscitându-mi amintirile încremenite în timp
mângâindu-mi creaturile inconştientului
afectate iremediabil de Alzheimer
nu mai am prea multe conexiuni cu propria-mi viaţã
ce-i drept
iar alte conexiuni din afarã
cu alte vieţi
par imposibile
devin pe zi ce trece din ce în ce mai senin şi mai albastru…
