imaginea lumii revãrsându-se peste ochii noştri
din ecranele televizoarelor
din sticla ferestrelor
sau din ochiul de ciclop al Internetului
îmi apare ca o încercare de manipulare a ochiului
asupra minţii
.
o iluzie fabricatã din cioburile risipite ale realitãţii
pânã la urmã
.
un film science fiction fãrã sfârşit
cu milioane şi miliarde de episoade
.
nimic coerent însã
.
cel mult
o simplã îngrãmãdire de imagini
reprezentând cam aceleaşi locuri
cam aceleaşi lucruri
cam aceeaşi oameni
.
adevãrata lume e alta
câteva palme de pãmânt
câteva feţe cunoscute
.
le poţi numãra pe degete
.
o viaţã versatilã
ca o bielã-manivelã la motorul cu aburi
împãrţitã între un supermarket
un loc de muncã
.
şi
poate
un strop de dragoste
.
de neînţeles
.
o lume surprinsã în selfie-uri
frivole
despre cum suntem sau am vrea sã fim
.
fãrã nicio speranţã
pânã la greaţã…
