nu poţi spune tu
muritorul de rând
cu mâna pe inimã
cã ai aşezat ultima piatrã la temielia acestui edificiu
de rugãciune al omului singur
denumit Gând
doar preoţii mincinoşi mai susţin cã existã repere de necontestat
ca nişte borne kilometrice
de unde-ar începe şi s-ar sfârşi infinitul
din pãcate
dumnezeii lor
fãrã niciun reper verosimil
sunt tot atât de infiniţi
precum infinitul
(nemãrginit la capete!)
un fluviu spumos de întuneric şi luminã
revãrsându-se dintr-o cascada Niagara fãrã egal
a cerului
peste toate sfâşierile noastre metafizice…
