muşcãtura lui Cerber e ca o semnãturã pe gleznã
a morţii
bãtrânul Charon nu mai vede dincolo de maluri
şi-mi refuzã bãnuţul de aur
ca sã trec Styxul
lãsându-mã zombi
nici om
nici înger
un fel de mort viu
strivit între douã lumi închise ermetic
dac-aş putea mi-aş rãcori nemurirea cu sângele tãu
în semn de dragoste
dar nu pot
muşcãtura otrãvitã a lui Cerber mã arde cumplit
în flãcãrile nimicitoare ale disperãrii
zdrobeşte
iubito
porţile vieţii ferecate în lanţuri
şi vino s-alungi vulturul care-mi sfâşie inima….
