singura certitudine este biletul tãu
de pe noptiera
scriai cã pleci sã-ţi cauţi drumul
de-atunci torn incontinu apã la rãdãcina gândului
aşteptând sã rãsarã un firicel de speranţã
n-a avut niciun sens sã pleci din viaţa mea
pe uşa din dos a iubirii
lãsându-mã sã trãiesc fãrã inimã
fãrã memorie
într-un corp mort
s-au ofilit şi magnoliile albe
în glastrã
care trãiau ca şi mine
din dragoste
n-a mai rãmas în urmã decât ruinele amintirii
învãluite în valuri de fum şi flãcãri mocnite
ca dupã un rãzboi fratricid
necâştigat de nimeni…
.
singura certitudine este biletul tãu de adio
pe care ai lãsat sã picure din întâmplare
o lacrimã…
